Scrisoare deschisă către Procurorul General al României

Opriți jefuirea patrimoniului UGSR

În decembrie 1989, Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) dispunea de un patrimoniu impresionant format din mijloace banești – 4,7 miliarde de lei și circa 2 milioane dolari USA, precum și bunuri imobiliare constând din hoteluri și case de odihnă și tratament în 26 de stațiuni, 52 de case de cultură ale sindicatelor, sedii, garaje, baze sportive și circa 300 apartamente.
Deși au trecut peste 30 de ani de la Revoluția din 1989, situația patrimoniului Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) este una dezastruoasă, iar distrugerea și fărâmițarea lui continuă zi de zi. Ultimul exemplu este cel al Casei de Cultură a Sindicatelor din orașul Călan, județul Hunedoara, care săptămâna trecută a fost executată silit de primărie din cauza datoriilor la bugetul local după ce ea a fost administrată zeci de ani, în mod fraudulos, de către Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (A.N.C.C.S.R).

Stimată Doamnă Gabriela Scutea, ne adresăm dumneavoastră, cu înaltă stimă și considerație, în calitatea pe care o aveți de Procuror General al României să interveniți, conform prerogativelor pe care vi le conferă funcția, pentru a opri continuarea distrugerii acestui imens patrimoniu și tragerea la răspunde a reprezentanților confederațiilor sindicale care, imediat după 1989 s-au autodeclarat continuatorii universali ai UGSR. Cele patru confederații sindicale apărute imediat după 1989, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa“ și Confederația Sindicatelor Democratice din România(CSDR) au preluat abuziv, prin fals sub semnatura privată, prin uz de fals și prin săvârșirea infracţiunilor de înşelăciune, patrimoniul sindical deși, legal, UGSR nu a fost desființat niciodată. În susținerea acestor considerente vă prezentăm o scurtă cronologie a modului în care patrimoniul UGSR a fost devalizat imediat după 1989.

1.Pe fondul schimbării regimului politic la sfârșitul anului 1989, imensul patrimoniu al UGSR a devenit obiectul unui transfer de proprietate ilegal. Deși UGSR nu și-a încetat existența după 1989, patrimoniul său a fost preluat de către Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), condusă la acea dată de Victor Ciorbea, prin înscrierea în statutul său la art. 26 că fondurile sale banesti si bunurile imobile provin din patrimoniul Consiliului Central al UGSR, dobândit de CNSLR, ca succesor universal, prin absorbţie. Înscrierea art. 26 în statutul CNSLR demonstrează că această organizație a premeditat preluarea prin mijloace frauduloase a patrimoniului. Fiind înființată abia în iunie 1990, CNSLR nu avea cum să contribuie la realizarea patrimoniului UGSR și, în consecință, nu avea dreptul să preia acest patrimoniu.

2.În Statutul CNSLR se scrie că noua confederație sindicală prelua patrimoniul Consiliului Central al UGSR. În fond, Consiliul Central era structura de conducere a persoanei juridice UGSR. Consiliul Central, deci nu avea patrimoniu propriu, patrimoniul fiind al organizației însăși, adică al UGSR, iar în aceste condiții CNSLR nu avea ce să preia.

3.Pe baza articolului 26 din statutul CNSLR, patrimoniul UGSR a fost preluat prin încheierea unui proces verbal de predare primire la data de 04.07.1990 de către CNSLR. Acest document a fost încheiat prin fraudarea legii, deoarece semnatura preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor (CNPOS)* de la acea dată, Ștefan Călinescu, a fost contrafacută, semnând în locul lui o altă persoana care nu avea îndrituirea legală de reprezentare. Acest lucru a fost clarificat deja de instanţă, prin Hotararea Tribunalului București, Secția 2 penală nr. 709F/12.09.2011 în dosarul nr. 54745/3/2011, iar cel care a falsificat semnătura preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor şi-a recunoscut vina (persoana în cauză a decedat între timp).

4.Ce spune DNA despre procesul-verbal de preluare a patrimoniului de catre CNSRL.

Despre procesul-verbal încheiat la data de 4.07.1990, procurorul DNA Claudia Roșu scria în Rezoluția 196 următoarele: „Din cercetările efectuate a rezultat că înscrisul intitulat «proces-verbal încheiat azi, 4.07.1990, între reprezentanţii CNPOSL şi CNSLR, cu prilejul predării-primirii patrimoniul fostului UGSR» are caracter fals, fiind falsificat prin contrafacerea subscrierii, respectiv prin semnarea de către o persoană fără calitate de reprezentare, Ilie Porojan, în locul semnăturii reprezentantului CNPOSL, Ştefan Călinescu”.

5.În baza art. 26 din statutul CNSLR și a procesului verbal falsificat din 4.07.1990, la 5.11.1991, o parte a mişcării sindicale, respectiv CNSLR, prin Victor Ciorbea, CNS Cartel Alfa, prin Bogdan Hossu, şi CSI Frăţia, prin Miron Mitrea, au întocmit o declaraţie prin care îşi asumă, fără niciun titlu sau mandat din partea celorlalte confederaţii
sindicale, şi cunoscând lipsa unui titlu legal de dobândire a proprietăţii, „deplina răspundere asupra patrimoniului sindical,

*) CNPOS era noua structura de conducere, începand cu 26 decembrie 1989, a UGSR care a înlocuit vechea structură –Consiliul Central care a fost dizolvat
socotindu-l atât în diviziune, cât şi în indiviziune ca fiind fără întârziere pus la dispoziţia milioanelor de salariaţi pe care îi reprezintă”. În aceste condiţii, fără niciun drept, confederaţiile menţionate încheie, la 7.11.1991, un act intitulat „Tranzacţie Generală”, prin care îşi împart fondurile lichide, baza hotelieră şi casele de odihnă şi tratament ale UGSR. În fapt, documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, este un act subsecvent unui document falsificat, conform unei decizii judecătorești.

6.Ce spunea DNA despre actul intitulat „Tranzacţie Generală”

În data de 1 octombrie 2013, procurorul-şef de serviciu în cadrul DNA, Doru Florin Ţuluş, a emis o rezoluţie ce a confirmat faptele penale comise de liderii confederaţiilor sindicale CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăţia şi CSDR, dar şi de alte persoane juridice şi fizice atunci când au împărţit ilegal patrimoniul UGSR. Redăm din rezoluţia procurorului Doru Florin Ţuluş: „… după încheierea aşa-zisei «Tranzacţii», a fost creată SC SIND ROMANIA SRL, în urma înţelegerii între CNSLR Cartel ALFA şi Confederaţia Sindicatelor Independente «Frăţia». Acestei societăţi comerciale i-au fost transferate, în mod fraudulos, bunuri pe care nu le deţineau, nu le aveau în proprietate, neputând dispune de ele (…) în cuprinsul statutului SC SIND ROMANIA SRL (….). În finalul rezoluţiei sale, procurorul Doru Florin Ţuluş confirmă faptele penale. „Din cele mai sus expuse, rezultă probe (înscrisuri, hotărâri judecătoreşti) şi indicii temeinice de comitere a infracţiunilor de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 5 C. pen, precum şi fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 C. pen., referitor la documentul intitulat «Tranzacţie generală» şi datat 07.11.1991. Acest document prezintă menţiuni vădit contrare realităţii, fiind întocmit cu scopul precis de preluare, fără bază legală, a patrimoniului Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, fiind accesoriu procesului-verbal din 04.07.1990, este fals şi din acest punct de vedere. De asemenea, in rezolutia emisa, procurorul Țuluș ma preciza:
-prin Decizia ÎCCJ nr. 8328/15.10.2009, s-a stabilit că documentul intitulat „Tranzacţia Generală” întocmită la 07.11.1991 atestă doar intenţia semnatarilor de a partaja patrimoniul sindicatelor şi de a-l obţine, dar acest act nu are nici un efect în ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate asupra bunurilor menţionate;
-prin Decizia nr. 6005/02.11.2004, ÎCCJ a statuat că situaţia juridică a bunurilor ce au aparţinut Uniunii Generale a Sindicatelor din România nu a fost reglementată prin lege;
-acordul încheiat între CNS Cartel ALFA, CSDR, BNS şi CNSLR Frăţia (de a administra în comun fostul patrimoniu al Uniunii Generale a Sindicatelor din România) nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate”.

7.Documentul intitulat „Tranzacţie Generală” a fost folosit mai departe de preşedinţii CNSLR Frăţia – Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA – Bogdan Hossu şi CSI Frăţia – Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România în 1992, societate care a preluat abuziv toată baza turistică de tratament si odihna a UGSR. Această societate a fost folosită de-a lungul anilor pentru sifonarea unor importante sume de bani, inclusiv prin dividende, în timp ce baza materială s-a degradat continuu în lipsa investițiilor, ajungându-se până la distrugerea totală în cazul unor hoteluri.

8.După exploatarea păguboasă a acestei baze turistice, președinții confederațiilor sindicale decid să-și reîmpartă baza turistică, fiecare confederație înființându-și, în 2010, propria societate comerciala de turism, după cum urmează:

-CARTEL ALFA – SC ALFA HOTELS SRL
-BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL – SC B.N SIND TURISM SRL
-CNSLR-FRĂȚIA – SIND TOUR TRADING SRL
-CSDR – SC CSDR SIND TURISM SRL

Această nou împărțire a bazei turistice de tratament balneo-climateric si odihna nu a însemnat însă și investiții în ea, procesul de degradare continuând accelerat. Presa a relatat de nenumărate ori despre situația deplorabilă în care au ajuns foarte multe baze turistice administrate de confederatiile sindicale. Vă reamintim aici spațiile de cazare din stațiunile Vidra, Voineasa, Amara, Herculane etc.

9.Tot după modelul SIND România, s-a înființa și Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (A.N.C.C.S.R). Există un Acord din 12.02.2002 semnat la data respectivă de Marius Petcu – preşedinte CNSLR Frăţia, Bogdan Iuliu Hossu – Cartel Alfa, Dumitru Costin – BNS şi Iacob Baciu – CSDR prin care se specifica „Obţinerea de urgenţă a titlurilor de proprietate asupra Caselor de Cultură ale Sindicatelor şi terenurilor aferente în folosul solidar al celor patru confederaţii sindicale. Părţile convin ca patrimoniul astfel definit să fie încredinţat spre administrare Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România”. Astfel, cei patru semnatari recunosc că nu sunt proprietarii respectivelor caselor de cultură. „Obţinerea de urgenţă a titlurilor de proprietate” a însemnat de-a lungul anilor modificarea numelui proprietarului de drept -UGSR- în Cartea Finciară în baza documentelor false pe care le-am prezentat mai sus. Casele de Cultură şi-au găsit astfel un nou „proprietar” în persoana confederațiilor sindicale amintite şi un administrator în persoana A.N.C.C.S.R. De-a lungul anilor însă, proprietarii şi administratorii nu au investit nici un ban în întreţinerea acestor clădiri, multe dintre ele ajung ruine, iar altele din cauza datoriilor acumulate sub managementul A.N.C.C.S.R au ajuns să fie executate silit și vândute pe nimic. Așa este cazul caselor de cultură din Tg. Jiu, Rovinari, Alexandria, Suceava, Orșova, Baia-Mare, Focșani.

10.Ce au decis unele instanțe in privința Caselor de Cultură

Curtea de Apel Bistriţa a emis o hotărâre definitivă, referitoare la dreptul de proprietate al Confederației Generale a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) asupra Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa. „Acordul dintre CNSLR, Cartel Alfa, BNS, CSDR de a administra în comun fostul patrimoniu al UGSR nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate”, se arăta în decizia Curtii de Apel Bistriţa. Anul trecut și Tribunalul Alba Iulia a hotărât să menţină decizia Judecătoriei Alba Iulia de la sfârşitul anului 2019, prin care clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor din oraş se întoarce la proprietarul său de drept, Confederaţia Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România, după 30 de ani, stabilind că CNSLR, Cartel Alfa, BNS, CSDR nu au putut face dovada cu documente că sunt proprietarii clădirii.

11. Dosarul jefuirii patrimoniului UGSR

Dosarul patrimoniului UGSR, care vizează modul în care a fost preluat imediat după 1989 imensa avere construită din cotizaţiile membrilor de sindicat începând cu anul 1906, dar şi pe cei care au pus stăpânire pe ea, este tot mai aproape să ajungă pe masa judecătorilor. Cauza a fost trimisă în vara anului 2019 la Judecătoria Constanţa, după mai multe încercări eşuate ale celor vizaţi de a evita întâlnirea cu judecătorii. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa emitea, sub semnătura procurorului Teodor Niţă, pe data de 13 iulie 2018, Ordonanţa 106P/2018, prin care contata săvârşirea infracţiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si inselaciune, si a dispus casarea prin interventia prescriptiei raspunderii penale, urmand, potrivit ordonantei, sa se disjunga un nou dosar pentru cercetarea existentei elementelor constitutive ale infractiunilor de organizare de grup infractional, spălare de bani, înşelăciune, denunţare calomnioasă şi determinarea înmatriculării unei societăţi – SIND România – în baza unui act constitutiv fals. Astfel, procurorul cere anularea documentelor care au stat la baza preluării patrimoniului (procesul-verbal încheiat la data de 4.07.1990 şi documentul intitulat „Tranzacţie Generală”), precum şi a articolului 26 din Statutul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) prin care aceasta se autodeclara continuatoare şi moştenitoarea UGSR.


UGSR nu a fost desființat niciodată

UGSR s-a supus Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice, fiind, conform art. 26, lit. e, persoană juridică cu organizare de sine stătătoare şi cu patrimoniu propriu, afectat realizării unui anume scop, în acord cu interesul obştesc, având capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii Conform Decretului nr. 31/1954, în vigoare la 22 decembrie 1989, persoana juridică încetează de a avea fiinţă prin comasare, divizare sau dizolvare. În privinţa UGSR nu a existat, din decembrie 1989 şi până azi, o astfel de hotărâre a organului competent (conform statutului – congresul) sau a altor organe de stat ori hotărâri judecătoreşti privind constatarea dizolvării de drept. Dizolvarea organului de conducere al UGSR (Consiliul Central) nu echivalează şi nu se confundă cu persoana juridică în fiinţa sa. La apariţia Legii nr. 54/1991, Statutul UGSR era în acord cu dispoziţiile acesteia, conţinând cerinţele obligatorii stabilite de lege. În realitate, UGSR nu şi-a încetat niciodată existenţa legală, activând în continuare sub denumirea Confederaţia Generală a Muncii – CGM, astfel cum reiese din modificările aduse actelor sale constitutive, consemnate prin Sentinţa civilă nr. 1450/2505.2016, dată în Dosarul nr. 861/93/2016 de pe rolul Tribunalului Ilfov.



BIROUL EXECUTIV AL CGM-UGSR