Sindicatele șomează, inflația mușcă tare din venituri

Creșterea salariilor în țările care formează așa-numitul Grup de la Vișegrad, la care se adaugă și România, o depășește pe cea din zona euro, dar riscul amplificării unei spirale inflaționiste este „exagerat”, susține o analiză realizată de Oxford Economics, una dintre cele mai mari firme de consultanță economică din lume.

Creșterea salariului în termeni nominali în regiune s-a accelerat la sfârșitul anului 2021 și primul semestru din 2022, cifrele din iunie arătând o creștere de două cifre în Ungaria (15,4% an/an), Polonia (13%) și România (11%), în timp ce Slovacia și Cehia au avut creșteri mai mici, de 9,8% și 8,1%. Această creșterea a fost stimulată de redresarea economică de după criza economică asociată pandemiei de COVID-19 care a afectat puternic și piața muncii.

 

Acum, presiunea internațională a creșterii prețurilor la produsele alimentare și la cele energetice erodează salariile reale, ceea ce duce la o presiune mai mare pentru creșterea salariilor. „În iulie, inflația a fost de 17,5% în Cehia și puțin sub 15% în România. Într-o lectură rapidă, inflația a fost de 16,1% în Polonia, în august. Inflația din Ungaria a fost de 11,7% în iunie, în timp ce în Slovacia a fost de 13,2%”, scrie Oxford Economics.

 

Sindicatele, mai mult inexistente

Analiza subliniază că, de obicei, inflația ridicată din regiune duce la o scădere a salariilor reale din cauza slăbiciunii manifestate de sindicate. Actuala tensiune de pe piața forței de muncă întărește poziția lucrătorilor, dar aceștia nu au reușit să-și mențină nivelul salarial odată cu creșterea costului vieții în Polonia, Cehia, Slovacia și România. Până acum au fost puține greve, dar unii lideri sindicali și observatori politici prevăd o toamnă fierbinte. Dacă este însă să vorbim strict despre mișcarea sindicală din mediul privat, ea a devenit în timp ca și inexistentă, din cauza Legii dialogului social care îngrădește foarte mult dreptul la asociere sindicală și inițierea mișcărilor de protest. Ca o ironie, s-a ajuns ca sindicatele cele mai puternice să fie în zona bugetară, transformând astfel statul ca principal adversar al luptei de clasă.

Ajustările salariilor minime se fac rar și sunt adesea implementate într-un mod retrospectiv. Aceasta înseamnă că, deși amortizează parțial puterea de cumpărare a salariaților, creșterea lor este insuficientă și nu reușește să acopere creșterea prețurilor, scrie analiza citată.

Cum arată evoluția salariilor

  • În Ungaria, salariile sunt încă în creștere în termeni reali, dar banca ING estima luna trecută că acestea ar putea deveni în curând negative. „Creșterea salariului real a rămas pe un teritoriu pozitiv, dar a scăzut la doar 3,3% în iunie comparativ cu perioada similară a anului trecut. Odată cu creșterea în continuare puternică a inflației în iulie și în lunile următoare, majorarea salariilor reale ar putea ajunge într-un teritoriu negativ, trăgând în jos consumul în a doua jumătate a anului 2022”, previziona Peter Virovacz, economist senior al ING din Ungaria.

     

 

  • În Polonia, salariile au crescut cu 11,8% în trimestrul al doilea al anului, comparativ cu trimestrul al doilea din 2021, în timp ce inflația a fost de 13,9%. Este pentru prima dată în ultimul deceniu când creșterea salariilor a rămas în urma ratei inflației în această țară.

 

 

  • Salariile din Cehia au crescut cu 4,4% în termeni nominali în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar au scăzut cu 9,8% în termeni reali, a raportat biroul de statistică al țării pe 6 septembrie.

 

Oxford Economics estimează că majorarea câștigurilor va rămâne ridicată, menținând inflația de bază mai ridicată pentru mai mult timp, dar încetinirea viitoare a economiei europene ar trebui să reducă presiunea salarială. Cu toate acestea, analiza susține că majorarea salariilor în termeni nominali în Polonia și Ungaria ar putea rămâne puternică, ceea ce ar putea menține inflația mai ridicată în aceste țări pentru mai mult timp. Acest lucru le-ar ține sub presiune activele și le-ar forța băncile centrale să mențină o politică monetară strânsă. În caz contrar, slăbirea zlotului și a forintului sau deteriorarea competitivității economice ar diminua perspectivele de creștere pe termen mediu. Se spune că băncile lor centrale „luptă în prezent să reancoreze așteptările inflaționiste”, scriu cei de la Oxford Economics.

Mișcarea sindicală din România este slăbită din cauza legislației proaste, după ce ea a fost modificată în 2011 de Guvernul Boc, la cererea investitorilor străini. Pe lângă limitarea posibilităților de a declanșa conflicte de muncă, această legislația a dus la reducerea puternică a contractelor colective de muncă. Pe de altă parte, dacă vorbim despre salarii, cel minim pe economie este insuficient în comparație cu inflația, iar dacă vorbim despre salariul mediu pe economie, el ține cât de cât pasul cu inflația, dar trebuie să subliniez că majorarea lui este generată de un procent mic de angajați foarte bine plătiți în companiile transnaționale. De-a lungul activității mele am văzut la negocierea contractelor colective de muncă faptul că în multe companii mari circa 15% din salariați acopereau 55% din fondul de salarii, în timp ce restul de 85% acopereau doar 45%.

 

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară

Inflația anuală, 15,1%, creșterea salariului mediu net, 12,3%

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 a fost de 15,0%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), după ce aceasta ajunsese la 15,1% în luna iunie. Cele mai recente date comunicate de INS arată că salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 3.980 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 1,2% faţă de luna precedentă şi cu 12,3% faţă de luna iunie din anul 2021. Deși creșterea an/an pare consistentă, ea nu a reușit să țină pasul cu inflația. De altfel, rata anuală a inflaţiei a depășit creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care au fost publicate datele. Cei mai afectați sunt angajații cu salarii mici, în special cei circa 1,2 milioane de persoane plătite cu salariul minim pe economie. În prezent acesta este de 2.550 de lei brut, dar de la începutul anului viitor el ar putea urca la 3.000 de lei brut, potrivit unei propuneri recent a PSD.

Evoluțiile lunare ale salariului mediu net și inflației în România 2022 (%)

Criteriu Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie

Salariu -4,7 +0,6 +5,8 +0,8 -1 +1,2

Inflație +1,5 +0,6 +1,9 +3,7 +1,2 +0,8

Sursa: INS

 

Grafic: Inflația de bază va rămâne ridicată în CEE ( al doilea grafic)

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.