La Tribunalul București se inventează reguli noi de procedură. Dragoș Frumosu: Ceea ce a făcut justiția în acest caz este de netolerat într-un stat de drept european
Confederația Generală a Muncii – UGSR, (CGM-UGSR) se luptă de ani de zile în justiție pentru înregistrarea in Registrul de Mentiuni Speciale al Tribunalului Bucuresti a modificărilor aduse organizatiei in urma Congresului din 2016, (structura, statut, denumire, sediu etc).
Cu toate că o instanța de același rang, respectivTribunalul Ilfov a admis cererea, dând o sentință definitivă, prin “bunavoința” unor judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti, dosarul a ajuns pentru rejudecarea cauzei la Tribunalul București, motivul fiind sediul organizației.
Precizândcă UGSR nu s-a desființat niciodată, confederațiile sindicale înființate dupa 1990 au folosit o scuză falsă în încercarea de a motiva un mare jaf asupra patrimoniului sindical construit din banii membrilor, lucru recunoscut și de diverse instanțe de judecată de-a lungul timpului, prin deciziile pe care le-au pronunțat.
Demersul CGM-UGSR a generat o mare disperare printre actuali și foști lideri sindicali care au furat acest patrimoniu acum mai bine de 30 de ani, ceea ce i-a făcut să încerce să ne blocheze activitatea pe toate căile, invocând cele mai aberante motive în instanță și benefiind, în unele cazuri, de anumite decizii judecătorești cel puțin ciudate, ca să nu spunem mai mult, în contradicție flagrantă cu realitatea.
Un nou episod care se înscrie în categoria deciziilor judecătorești aberante este și Sentința civilă nr. 33/2022 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă.
Prin cererea formulată, CGM-UGSR a cerut instanței, în procedură necontencioasă, conform dispozițiilor legale aplicabile, înregistrarea unor modificări la statutul confederației. Conform legii, judecătorul era obligat să dispună înregistrarea acestor mențiuni după verificarea lor.
Concret, judecătorul trebuia să facă o analiză a condițiilor stabilite de legea specială pentru a se putea pronunța în sensul admiterii sau respingerii cererii formulate în instanță de CGM-UGSR.
Deși prevederile legii sunt extrem de clare, judecătorul, încălcând legea, a pronunțat o hotărâre care nu răspunde la cererea CGM-UGSR. Astfel, el nu analizează cererea formulată din perspectiva îndeplinirii condițiilor cerute de Legea 62/2011, încalcă dispozițiile codului de procedura și pronunță o soluție care nu se regasește în această procedură necontencioasă, întemeindu-și întreaga motivare pe o confuzie intenționată pentru a crea voit o poziție avantajoasă structurilor sindicale implicate în furtul patrimoniului.
Este de neînteles și de nepermis, totodată, ca într-un stat de drept în care legea primează, iar judecătorul se supune exclusivei, judecătorul să fie opozantul petentului. Cu ignorarea completă a dispozițiilor legale în materie, judecătorul și-a permis să inventeze reguli noi de procedură, creând un precedent extrem de periculos care îi acoperă exact pe cei ce au devalizat patrimoniul sindical.
Precizăm că CGM-UGSR a cerut în 2016 înscrierea mențiunilor în Registrul Special. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, iar judecătorul de la acea vreme a pronunțat o hotărâre de admitere a solicitării noastre și de înregistrare a mențiunilor în Registrul Special. Acea hotarîre a rămas definitivă, dar ulterior, în urma presiunilor incredibile făcute de structurile sindicale implecate în furtul patrimoniului, Curtea de Apel București a anulat această hotărâre rămasă definitivă, apelând la o cale de atac exercitată în afara termenului legal!!!
Așa ceva mai rar!
Consțienți totuși că nu respectă legea, și acei judecători Curtea de Apel București, azi pensionați, au avut puțină reținere în a rezolva complet cauza și au trimis-o în rejudecare la Tribunalul București, din propria inițiativă, fără a avea o solicitare a părților în acest sens, dată fiind excepția necompetenței teritoriale invocată chiar de judecători.
„Dupa 6 ani, judecătorul de la Tribunalul București inventează o normă procedurală și, bazându-se pe o confuzie intenționat creată, ne anulează cererea. Ceea ce a făcut justiția în acest caz este de netolerat într-un stat de drept european, se restrictionează accesul liber la justiție, iar acest lucru are un efect negativ asupra activitații organizației noastre, CGM-UGSR. Se încearcă, astfel, cu disperare desființarea organizației nostre dupa ce i-a fost devalizat patrimoniul. Și totul se face cu încuviințarea instanței de judecată, fără ca institițiile statului să reacționeze învreun fel.
CGM-UGSR nu cere altceva decât să beneficieze de un proces corect în care interesele unor și altora să nu fie deasupra legii.
Din acest punct de vedere, CGM-UGSR își rezervă dreptul de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu Sentința civilă nr. 33/2022 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă și cu prestația judcătorului în această cauză”, a declarat Dragos Frumosu, președinte CGM-UGSR.
