Județele în care numărul navetiștilor s-a triplat în ultimul deceniu
Numărul de navetiști din județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu sau Călărași spre București aproape s-a triplat în ultimii 10 ani, potrivit unui studiu realizat recent de Banca Mondială. Locuitorii acestor județe au devenit dependenți de locurile de muncă din capitală.
De altfel, Bucureştiul este oraşul care atrage cel mai mare număr de navetişti din ţară (peste 252.000 de lucrători numai în oraş şi 331.000 dacă se ia în considerare şi zona sa urbană funcţională). În afară de faptul că numai oraşul generează aproximativ 25% din PIB-ul naţional şi peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populaţie şi de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a judeţului Teleorman), în special în zone uşor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în Bucureşti este cel puţin dublu faţă de cel din majoritatea judeţelor învecinate (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv şi pentru naveta pe distanţe mari.
Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C şi cel al serviciilor financiare în Bucureşti şi Cluj-Napoca a condus şi la creşterea salariului mediu net, plasând aceste oraşe pe primele două poziţii în ceea ce priveşte aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.
Tot mai mulţi navetişti
În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reşedinţă, iar aproximativ 247.000 dintre aceştia lucrau în altă ţară. Numărul navetiştilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.
Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate judeţele, cu excepţia judeţelor Prahova şi Gorj. Ponderea navetiştilor către alt judeţ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiştilor în cadrul aceluiaşi judeţ a scăzut în aceeaşi perioadă de timp.
