Cele trei falsuri care au lăsat fără avere clasa muncitoare
Autor: Adrian Stoica 28 Apr 2021
Confederația Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) a dat publicității ieri o scrisoare deschisă adresată Procurorului General al României, Gabriela Scutea, prin care îi solicită să acționeze, în baza prerogativelor funcției pe care o deține, pentru a opri distrugerea patrimoniului sindicatelor. Intitulată „Opriți jefuirea patrimoniului UGSR”, scrisoarea prezintă cronologic toate fazele prin care noile confederații sindicale înființate imediat după 1989 au pus mâna pe imensa avere a sindicatelor, bazându-și demersul pe abuz și fals.
„Cele patru confederații sindicale apărute imediat după 1989, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa“ și Confederația Națională a Sindicatelor Democratice din România (CSDR), au preluat abuziv, prin fals material în înscrisuri oficiale, prin uz de fals, prin săvârșirea infracţiunilor de înşelăciune, prin inducerea în eroare cu bună știință și rea credință a instanțelor judecătorești patrimoniul sindical deși, legal, UGSR nu a fost desființat niciodată” arată în scrisoare președintele CGM-UGS, Dragoș Frumosu. În susținerea acestei acuzații, el invocă o serie de acte folosite de confederațiile amintite pentru preluarea și împărțirea patrimoniului, acte asupra cărora instanțele s-au pronunțat, declarându-le false.
Povestea începe cu art. 26 al lui Victor Ciorbea
Deși UGSR nu și-a încetat existența după 1989, patrimoniul său a fost preluat de către Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România, condusă la acea dată de Victor Ciorbea, prin înscrierea în statutul său la art. 26 că fondurile sale băneşti provin din patrimoniul Comitetului Central al UGSR, dobândit de CNSLR, ca succesor universal, prin absorbţie. Extrem de grav este și faptul că articolul 26 din statutul de înfiinţare a CNSLR nu apare și în statutul înregistrat la tribunal. “El a fost adăugat ulterior pe un statut care nu are nicio valoarea juridică, deşi el a fost folosit de-a lungul anilor în mod public de CNSLR pentru a justifica preluarea averii UGSR și a induce în eroare instanțele de judecată”, se arată în scrisoarea CGM-UGSR.
Etapa a doua, împărțirea prăzii
După preluarea ilegală a patrimoniului UGSR de către CNSLR, s-a trecut la împărţirea lui între confederațiile sindicale CNSLR, CNS Cartel ALFA şi CSI Frăţia, în urma procesului-verbal încheiat la data de 4.07.1990. Acest document a fost încheiat prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor de la acea dată, Ștefan Călinescu. Astfel, împărțirea patrimoniului s-a făcut prin fals sub semnătură privată. Falsificarea semnăturii a fost constatată și de instanță, iar cel care a semnat în locul președintelui și-a recunoscut fapta în instanță. “În data de 1 octombrie 2013, procurorul -şef de serviciu în cadrul DNA, Doru Florin Ţuluş, a emis o rezoluţie ce a confirmat faptele penale comise de liderii confederaţiilor sindicale CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăţia şi CSDR, dar şi de alte persoane juridice şi fizice atunci când au împărţit ilegal patrimoniul UGSR”, arată CGM-UGSR în susținerea acuzațiilor sale.
“Acest document (Tranzacție generală) prezintă menţiuni vădit contrare realităţii, fiind întocmite cu scopul precis de preluare, fără bază legală, a patrimoniului Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, fiind accesoriu procesului-verbal din 04.07.1990, este fals şi din acest punct de vedere”. Din Rezoluția DNA semnată de procurorul Doru Florin Ţuluş în octombrie 2013
Apare și SIND România
Ulterior, documentul intitulat „Tranzacţie Generală” a fost folosit mai departe de preşedinţii CNSLR Frăţia – Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA – Bogdan Hossu şi CSI Frăţia – Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România în 1992, societate care a preluat abuziv toată baza turistică a UGSR. Asta până în 2010, când aceeași lideri sindicali decid să-și reîmpartă baza turistică, fiecare confederație înființându-și propria agenție de turism. În timp însă, în lipsa investițiilor, multe din activele turistice au ajuns o ruină. La fel este și cazul multor case de cultură ale sindicatelor, care au ajuns să fie executate silit din cauza datoriilor.
Urgia sindicală la Vidra și Voineasa
Vidra și Voineasa, două stațiuni care în 1989 erau pregătite de să devină noile perle ale turismului românesc. Nu au mai apucat să trăiască acest vis. Începând cu anii 1993-1994, în stațiunile Voineasa și Vidra nu s-a mai investit nimic. Mai mult, majoritatea locațiilor existente au fost lăsate în paragină. Pur și simplu au fost abandonate. În scurt timp ele au ajuns o ruină. Calorifere, mobilier, giurgiuvele, totul a fost furat. În stațiunea Vidra exista un hotel nou, care la sfârșitul lui 1989 încă nu apucase să fie deschis. Se lucra la finisaje și nici nu apucase să primească un nume. Era gândit și ca o bază sportivă, în special pentru loturile de canotori, mai ales că în apropiere se află și lacul Vidra. În afară de acest hotel mai erau în stadiu de finalizare trei minihoteluri și cinci vile. La capătul lor era pregătită o linie de telescaun. Totul este în paragină astăzi.
Tabăra de la Năvodari, distrusă 
Tabăra de la Năvodari, unde mii de copii ajungeau în fiecare vară, a ajuns și ea o ruină. Vorbim de peste 130 de hectare de teren la malul mării și sute de clădiri distruse. În primăvara anului trecut Judecătoria Babadag decidea că SIND România nu are nici un drept asupra Taberei Năvodari, iar decizia era menținută ulterior de Tribunalului Tulcea, aceasta neputând face dovada actului de proprietate.
La Herculane, aceeași poveste
Altădată un punct de atracţie pe harta turistică a României, stațiunea Băile Herculane a ajuns acum o ruină. Hotelurile Dacia și Domogled, din stațiunea Herculane, nu au scăpat nici ele de “binefacerile” administrației CNSLR-Frăția. Lipsa investiţiilor în cele două hoteluri a dus chiar la închiderea unui număr mare de camere și la retrogradarea la două stele a celorlalte.
