Case de Cultură ale Sindicatelor, furate de noii faraoni ai mişcării sindicale de după 1990
În cadrul demersului nostru de a aduce la cunoştinţa opiniei publice şi a organelor statului jafuirea patrimoniului Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), astăzi vom prezenta câteva cazuri referitoare la distrugerea caselor de Cultură ale Sindicatelor. Construite înainte de 1989, prin Hotărâri ale fostului Consiliului de Ministrii, lucrările au fost finanţate din fondurile proprii ale UGSR, aceasta fiind şi proprietarul lor.
În 1989 Uniunea Generală a Sindicatelor din România avea 42 de case de Cultură. Practic, fiecare judeţ avea o astfel de casă de cultură, plus Bucureştiul. In ele se desfăşurau activităţi culturale, sociale sau existau multe ateliere şcolare în care copiii învăţau diferite îndeletniciri. De asemenea, acolo se organizau spectacole la care participau locuitorii oraşelor. Într-un cuvânt, educaţie şi cultură. După 1990, tăvălugul furturilor din averea UGSR, mişcare sindicală care legal nu a fost desfiinţată niciodată, a cuprins şi aceste case de cultură. Noile confederaţii sindicale au trecut la împărţirea acestui mare patrimoniu după bunul plac, după ce, prin documente false, au indus în eroare justiţia. Ulterior, casele de cultură au fost reunite în cadrul Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, o organizaţie care ulterior s-a revendicat, ilegal, ca fiind propritara acestor imobile. Documentele aflate în posesia noastră demonstrează foarte clar că proprietarul de drept al acestor imobile este Confederaţia Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor (CGM-UGSR), urmaşul recunoscut de instanţă ca fiind continuatorul UGSR.
-În facsimil Hotărârile Consiliului de Miniştrii (numărul şi anul emiterii) în baza cărora s-au construit aceste case de cultură şi anul în care au fost puse în funcţiune
În spatele Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România stau aceleaşi sindicate care imediat după 1990 au devalizat patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR). Acestea sunt:
- CONFEDERAŢIA NAŢIONALÃ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA – FRÃŢIA
- CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ SINDICALĂ “CARTEL ALFA”
- CONFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA
- BLOCUL NAŢIONAL SINDICAL
Deşi s-a autointitulat proprietara acestor clădirii, Asociația Naționala a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România a uitat că avea obligaţia şi să investească în întreţinerea lor. Din păcate însă, acest lucru nu s-a întâmplat, iar astăzi multe dintre ele se află într-o stare deplorabilă, unele au fost înstrăinate deşi legea sindicatelor interzice în mod expres înstrăinarea patrimoniului, iar altele au fost preluate, tot ilegal, de către primării.
Casa de Cultură a Sindicatelor Alexandria, furată de Primărie
La Alexandria, primăria oraşului şi-a trecut, în mod abuziv, în patrimoniul său Casa de Cultură a Sindicatelor. Acest lucru s-a făcut cu acordul conducerilor locale ale celor patru confederaţii sindicale şi cu “sprijin” politic. Doar vorbim despre Teleorman. Ele au susţinut că sunt proprietarul de drept al clădirii, deşi acest lucru era un fals. Proprietarul de drept al acestei clădirii era Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), organizaţie care legal nu a fost desfiinţată niciodată. Odată cu recunoaşterea de către instanţă a calităţii Confederaţiei Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România de continuator de drept al UGSR, acesta era şi proprietarul bunurilor. Prin această preluare a clădirii, Primăria Alexandria a devenit şi ea părtaşă la furtul din patrimoniul UGSR, în condiţiile în care ştia că actele de proprietate asupra clădirii a celor patru confederaţii sindicale nu există, în Cartea Funciară fiind trecut ca proprietar UGSR. În Teleorman, toate Casele de Cultura au fost puse pe butuci, începand cu Zimnicea, continuând cu Alexandria şi terminând cu Turnu Măgurele, pe care a luat-o tot primăria, ca de fapt, toate aceste oraşe tot de Teleorman aparţin.
Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu, îngropată de faliment
Construită în anul 1970, Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu a devenit o ruină sub administrarea ANCCSR. După 1990 investiţiile în această clădire au lipsit, sala de spectacole şi mobilierul sunt din anii ‘80. Exteriorul clădirii nu a mai văzut de foarte mulţi ani vopseaua, iar partea de lemn a acoperişului a fost distrusă de intemperii. Preluată ilegal după 1990 din patrimoniul UGSR, deşi aceasta nu fusese desfiinţată, de către noile confederaţii sindicale, clădirea a fost preluată ulterior, în baza unei hotărâri judecătoreşti, de către o fundaţie, dar ea a ajuns în faliment. Potrivit evaluării făcute de lichidatorul judiciar în urmă cu câţiva ani, valoarea clădirii era stabilită la 7,8 milioane de lei, respectiv 1,7 milioane de euro. Casa de Cultură a fost închisă în noiembrie 2015 pentru că aici nu se mai puteau organiza spectacole. Măsura a fost luată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, care stabilea că nu sunt respectate normele privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Casa de Cultură a Sindicatelor Orşova, executată de Fisc din cauza administratorilor
Datoriile tot mai mari şi dezinteresul managerilor în gestionarea acestei clădiri au făcut ca la Orşova Casa de Cultură a Sindicatelor să-şi schimbe uşor, uşor destinaţia. Din cauza datoriilor acumulate, Fiscul a încercat de trei ori să vândă această clădire în contul datoriilor. Deşi statul are tot dreptul să-şi recupereze banii, este de neînţeles cum a decis să acţioneze fiscul. În primul rând actele de proprietate asupra acestei clădiri indicau ca adevărat proprietar UGSR şi pe continuatorul său de drept recunoscut de instanţă, Confederaţia Generala a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România. În aceste condiţii, Fiscul avea datoria să ia legătura cu proprietarul legal al clădirii când a constatat că ocupanţii ei nu îşi onorau obligaţiile financiare.
Casa de Cultura a Sindicatelor Baia Mare, furată de sindicate şi apoi de primărie
Primăria oraşului Baia Mare a încercat şi ea să-şi treacă în propriul patrimoniu clădirea Casei de Cultură a Sindicatelor, deşi legal nu avea niciun drept să facă acest lucru, în condiţiile în care aceasta avea un proprietar-UGSR. Decizia de a trece clădirea în patrimoniul public al oraşului a fost luată, în ciuda documentelor care atestau că dreptul de proprietate asupra clădirii aparţine UGSR, în vara anului 2014. Doar intervenţia în instanţă a UGSR a blocat această tranzacţie. Casa a fost construită în anul 1971, din banii sindicatelor, proprietarul fiind de la început Uniunea Generală a Sindicatelor din Romania.
Casa de Cultură a Sindicatelor din Rovinari, preluată ilegal de primărie, fără acordul proprietarului
În luna noiembrie a anului trecut, Casa de Cultură a Sindicatelor din Rovinari, judeţul Gorj, a fost preluată abuziv de către primărie. După mai multe luni de demersuri pe lângă Asociaţia Caselor de Cultură din România şi Confederaţia Cartel Alfa Gorj, autorităţile din oraşul Rovinari au reuşit să preia în administrare imobilul în care nu se mai desfăşura niciun fel de activitate. Clădirea este într-o stare care o face improprie desfăşurării oricărei activităţi în interiorul ei pentru că de ani de zile cei care s-au autointitulat proprietarii ei nu au mai alocat niciun ban pentru reabilitarea. În ciuda documentelor care atestă dreptul de proprietate asupra clădirii de către Confederaţia Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România, ca unic continuator şi moştenitor legal al UGSR recunoscut de justiţie, Primăria Rovinari a negociat această preluare cu o entitate care avea doar calitatea de administrator. În aceste condiţii, actul juridic care a stat la baza acestei preluări este nul de drept, iar clădirea trebuie să se întoarcă la proprietarul său de drept, Confederaţia Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România.
Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, distrusă şi oferită Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor
Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava a ajuns într-o stare deplorabilă, după ce timp de 27 de ani a fost administrată de sindicatele post decembriste, prin intermediul Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România. După ce ani de zile au profitat de această clădire fără a băga niciun ban în modernizarea ei, în primăvara anului trecut reprezentanţii Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor au transmis Primăriei Suceava o adresă prin care se propunea să se asocieze cu acesta. În urma acestei asocieri primăria ar fi preluat administrarea clădirii şi ar fi asigurat fondurile necesare finanţării investiţiilor. Ceea ce uită reprezentanţii Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor, este faptul că ei nu sunt proprietarii acestei clădiri, ci doar administratorii ei, un drept pe care oricum şi l-au atribuit ilegal, cu de la sine putere. Proprietarul legal al Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava este CGM-UGSR, continuatorul şi moştenitorul de drept al UGSR, mişcare care nu a fost defiinţată legal niciodată.
Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, un jaf marca CNSLR Frăţia
Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa a intrat, prin furt, în proprietatea CNSLR Frăţia. La baza acestei fraude a stat Sentinţa nr. 782 pronunţată în Dosarul 732/1990 de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti care a conferit personalitatea juridică Confederatiei Sindicatelor din Romania, în temeiul careia CNSLR Frăţia s-a autodeclarat “succesorul universal al patrimoniului fostului U.G.S.R.”. Cu această sentinţă în mână, Adolf Bloos a înregistrat în foaia de avere C.F. la nr. 8486 Casa de Cultură a Sindicatelor, în suprafaţă de 4659 mp, ca proprietate a CNSRL Frătia, iar în toamna anului 1994 a trecut la vânzarea ei pe bucăţi. Casa de oaspeţi a Casei de Cultură a Sindicatelor a fost înstrăinată în anul 2010 prin fals de Adolf Bloos, preşedinte al Uniunii Judetene CNSLR Frăţia, în folosul societăţii “Agraria” SRL, odată cu o suprafaţă de 1.390 mp de teren.
Casa de Cultură a Sindicatelor Focșani, executată pentru datorii
Fiscul a anunţat la sfârşitul anului trecut că scoate la licitaţie mai multe bunuri ale Casei de Cultură a Sindicatelor din Focșani pentru datorii la impozitele datorate bugetului de stat. Pentru recuperarea datoriilor, pe care actualii administratori nu s-au deranjat să le plătească, au fost scoase la licitaţie mai multe bunuri.
Dragoş Frumosu, preşedintele CGM-UGSR:
“În Casele de Cultura, aproape în toate, numai educaţie şi cultură nu s-a făcut. Spaţiile au fost închiriate, iar valorile chiriilor pe mp au fost după placul unora. Majoritatea au gazduit baruri, bingo, jocuri de noroc etc. Nu s-a investit nimic, banii au fost gestionaţi de directori şi/sau membri Consiliilor de Administraţie care erau reprezentanţi ai celor patru confederaţii sindicale. Au rămas multe fără căldură, fără acoperişuri, fără săli de spectacole şi, în unele situaţii şi fără geamuri. ANCCSR este condusă de un Consiliu de Administraţie alcătuit din reprezentanţii confederaţiilor sindicale, iar în Adunarea Generală sunt tot ei. Cine raspunde pentru banii încasaţi şi modul în care au fost cheltuiţi? Cine răspunde pentru casele distruse şi cu ce drept au vândut câteva?
Aceeaşi jonglerie juridică, aceleaşi artificii financiare. Cine a permis ca ANCCSR să fie stăpânul caselor de cultură? Totul pare un film cu un scenariu de prost gust şi cineva va trebui să dea socoteală. Noi, reprezentanţii C.G.M.-U.G.S.R. ne luptăm, dar colegii noştri de sindicat ne tot atacă şi mai găsesc câte un locuşor unde mai pot influenţa. Se plâng că organizaţia noastră le aduce prejudicii financiare şi de imagine. Este fals, după 1989 nu membrii noştri au gestionat patrimoniul românilor, nu noi l-am lăsat în paragină sau l-am înstrăinat, încălcând convenţii internationale referitoare la patrimoniul sindical. Aş întreba, în final, cum şi cui au vândut aceşti domni din mişcarea sindicală Şcoala Sindicală din Cotroceni (de la Leu, cum era cunoscută) ? Daca nu ştiu, le vom aminti noi”.
Biroul de presa C.G.M.-U.G.S.R.
