România, ţara funcţionarilor publici “penali”
Noile legi, dar și interpretările judecătorilor ar putea face ca mulți privați să poată fi considerați funcționari publici și să poată fi acuzați de anumite fapte de corupție sau să primească pedepse mai grele în cazul unor dosare penale.
Este angajatul unei primării funcţionar public? Dar cel al unui minister? Cei de la ANAF, OPC, Garda Financiară, Vamă sau Protecţia Copilului? Ce facem cu poliţiştii, pompierii, militarii, angajaţii serviciilor secrete? Dar cu cei din instituţiile publice de sănătate, educaţie sau cultură? Potrivit legii, ”funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică”. Iar ”funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome”.
Printre atribuţiile cu pricina se numără punerea în executare a legilor, elaborarea proiectelor de acte normative, elaborarea politicilor şi strategiilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, consilierea, controlul şi auditul public intern, gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare, colectarea creanţelor bugetare, reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice. Cu alte cuvinte, nu toţi bugetarii sunt funcţionari publici, însă în toate instituţiile statului există astfel de angajaţi.
Definiţii schimbătoare
Din punct de vedere ale legii penale, lucrurile sunt mai simple. Vechiul Cod penal spunea aşa: ”Prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită (…) o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi publice”. Apoi, venea precizarea: ”Prin termenul «public» se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”.
