O directivă europeană, transformată într-o aberaţie românească. România introduce o taxă care poate scumpi alimentele cu 20%

La prima vedere, proiectul este croit în favoarea producătorilor autohtoni pentru că se interzic taxele pentru listarea produselor la raft, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora, retailerii nu vor putea să returneze furnizorului produsele alimentare și nu vor mai putea pune la raft  doar mărcile lor private. Cu toate acestea, proiectul adoptat a reușit să stârnească furia producătorilor, pentru că termenele de plată au fost prelungite și, ceea ce este și mai grav, taxa de raft dispare, dar apare o taxă de până la 20% din valoarea contractului care va putea fi percepută de retaileri pentru diverse servicii prestate furnizorului, cum ar fi cele de publicitate, marketing etc.

În prezent, această taxă este zero, iar în varianta proiectului ieșită de la Senat ea a fost stabilită la 5%. De la Camera Deputaților, proiectul a ieșit cu o taxă substanțial mărită. „Dintr-o factură de un milion de lei, retailerul poate să-mi taie până la 20% pentru aceste servicii. Proiectul precizează că această taxă poate fi de până la 20%, dar cu siguranță că toți retailerii se vor duce spre limita maximă când ne vor impune această taxă”, a declarat pentru Jurnalul  președintele Organizației Interprofesionale Naționale „PRODCOM Legume-

Fructe”, Gheorghe Vlad. Pentru a putea plăti această nouă taxă, furnizorii vor fi obligați să o includă în preț, ceea ce va duce la o scumpire destul de mare a produselor.

Termenele de plată, dublate

Pe lângă introducerea acestei taxe, proiectul vine și cu majorarea termenelor de plată a furnizorilor. Astfel, pentru produsele proaspete termenul a fost prelungit de la 7 la 14 zile, iar pentru produsele refrigerate de la 14 zile la 30 de zile. Producătorii spun că prelungirea termenelor  de plată le va crea probleme financiare și mai mari pe fondul scumpirii utilităților și inputurilor și în condițiile în care lucrează cu marje de profit foarte scăzute.

Taxa de raft, un  ciubuc pe lângă noua taxă

Celebra taxă de raft pe care acum o impun marile lanțuri de magazine sunt stabilite în funcție de politica fiecăruia și sunt percepute sub forma unui comision. Acesta variază, în general, între 0,8% și 0,15% din valoarea totală a cifrei de afaceri a furnizorului în relația cu retailul. „Din propria experiență cu un lanț de retail pot să vă spun că taxa este trasă din contul furnizorului la sfârșitul anului, fără a te mai anunța. Vă dați seama că noua taxă care va apărea, cea de până la 20%, este imensă și va duce la o scumpire accentuată a produselor fermierilor români în magazine”, ne-a declarat președintele Organizației Interprofesionale Naționale „PRODCOM Legume-Fructe”.

„Nu putem fi de acord cu forma în care a plecat la promulgat acest proiect de lege. Nu am fost consultați la elaborarea acestui proiect. Noi acum ne pregătim să cerem președintelui Iohannis să nu promulge legea în forma actuală. De asemenea, vom sesiza Curtea Constituțională, precum și Comisia Europeană”.

Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale Naționale PRODCOM Legume-Fructe

Adrian Popescu, pomicultor: „Noi, fermierii, am ajuns niște sclavi ai secolului XXI” 

Forma în care a adoptat Parlamentul acest proiect de lege i-a revoltat pe producătorii agricoli care spun că includerea taxei de 20% este un dezastru. Produsele se vor scumpi și se va vinde mai puțin. „Nu m-am gândit niciodată că acești oameni pe care noi i-am votat să ne reprezinte în Parlament vor putea aproba vreodată așa ceva. Sunt răi, sunt ticăloși. Ne afectează și pe noi, producătorii, dar și pe consumatori prevederile acestui proiect care a plecat la promulgat. Acum stă în puterea președintelui Iohannis să nu accepte promulgarea acestei legi care este un dezastru”, ne-a declarat Adrian Popescu, patronul unei firme care are o livadă de pomi fructiferi la marginea Bucureștiului. El spune că nu știe cum o să se descurce în continuare pentru a-și ține pe linia de plutire afacerea pe care a înființat-o în urmă cu 30 de ani, pentru că noua taxă pe care retailerii o pot impune este mult prea greu de suportat de către fermieri. „Această taxă de până la 20% vine într-un context extrem de greu pentru noi. Uitați-vă că prețurile la energia electrică, termică și combustibili s-au majorat puternic. Noi nu cerem nimic gratis, dar vrem ca lucrurile să nu scape de sub control. Noi, fermierii, am ajuns niște sclavi ai secolului XXI”, a mai spus Adrian Popescu.

„Este de neînțeles modificarea făcută pe ultima sută de metri în Camera Deputaților prin care a fost majorată taxa pe care supermarketurile o pot percepe furnizorilor de 5% la 20%, dar și dublarea termenelor de plată. În acest fel, retaileri vor câștiga și mai mult, dar nu și statul român, pentru că banii pleacă, sub diverse forme, în țările de origine ale marilor lanțuri de magazine. Noi ne bucuram că proiectul venea cu o prevedere foarte importantă și insistent cerută de producătorii autohtoni și anume eliminarea taxelor de raft impuse cu de la sine putere de marii retaileri. Păstrarea unor termene de plată cât mai scurte este foarte importantă într-o perioadă în care toate se scumpesc de la o zi la alta, iar acest lucru poate duce la blocarea activității multor fermieri”.

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară-SINDALIMENTA

Federația Națională Pro Agro se revoltă

Federaţia PRO AGRO a anunțat ieri că nu va accepta modul în care Parlamentul a transpus în practică Directiva europeană pentru combaterea practicilor comerciale neloiale pentru că ea perpetuează, de fapt, aceste practici.  „Adoptarea PL178/2021 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar face dovada că majoritatea celor 267 de deputaţi din Parlamentul României nu cunoaşte adevăratele probleme ale fermierilor români. În acest context, solicităm Comisiei Europene să respingă din textul actului de implementare prevederile referitoare la posibilitatea „cumpărătorului” de a factura „furnizorului” orice fel de alte sume, altele decât cele în strânsă legătură cu actul comercial. De asemenea, să constate lipsa „prevederilor în favoarea furnizorilor” specifică pieţei din România, deşi acestea au fost solicitate de reprezentanţii fermierilor, atât în faţa senatorilor, cât şi în faţa deputaţilor, spiritul Directivei UE 2019/633 a Parlamentului European fiind în mod flagrant ignorat”, susţine Ionel Arion, preşedinte PRO AGRO.

„Federaţia Naţională PRO AGRO nu va accepta ca actul de transpunere a Directivei, ce este menit să combată practicile comerciale neloiale în România, să fie implementat în sensul perpetuării acestora, respectiv în sensul acceptării prin lege a dreptului cumpărătorului de a scădea din costul de achiziţie, ulterior livrării bunurilor, sume pentru propria promovare, pentru propriile interese de dezvoltare, sau orice alte sume care fac furnizorul să vândă în pierdere prin marile reţele de retail alimentar”.

Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro

Avertisment lansat de AHK România 

De asemenea, reprezentanţii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) au emis un comunicat în care atrag atenția că proiectul de lege pentru transpunerea Directivei Europene 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, în forma aprobată de Parlamentul României, va avea repercusiuni şi va genera dezechilibre pe piaţă. „Cu modificările aduse în Parlament, proiectul ar putea avea impact asupra românilor prin posibile creşteri de preţuri, chiar penurie de produse sau o calitate mai slabă a acestora, întrucât instituie bariere de acces pe piaţă a micilor producători locali”, au susţinut reprezentanţii AHK România

Ce mai prevede proiectul trimis la promulgat

 La data intrării în vigoare a prezentei legi se va abroga Legea nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare. Amenzile în cazul nerespectării acestei legi pornesc de la 250.000 de lei și pot ajunge la 1% din cifra de afaceri. Legea se va aplica contractelor comerciale încheiate după data intrării acesteia în vigoare, iar pentru cele încheiate anterior, părțile au obligația să le pună în acord  în termen de șase luni de la data aplicării legii. Printre practici comerciale interzise de proiectul de lege adoptat se numără

• să modifice în mod unilateral clauzele unui contract comercial pentru produse agricole și/sau alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată, prețurile sau în ceea ce privește furnizarea de servicii;

• să amenințe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul își exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei sesizări la autoritățile de implementare a legii sau prin cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii în timpul unei cercetări aprofundate;

• să solicite furnizorului compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienților referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în absența unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;

• să returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute;

• să întârzie recepționarea și întocmirea documentelor de recepție a produselor agricole și alimentare;

• să solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului.