În lipsa laboratoarelor, facem o comisie pentru combaterea fraudei alimentare
Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a constitui o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) în vederea stabilirii unor posibile diferenţe de calitate a produselor alimentare comercializate este un demers sortit eşecului. Mai direct, este doar praf în ochii consumatorului român pentru că la ora actuală România nu are un program strategic pentru depistarea fraudei alimentare, lipsindu-i laboratoarele specializate.
Frauda alimentară este estimată la circa 800 de milioane de euro anual, ea crescând exponenţial în ultimii ani. Cu toate acestea, autorităţile asistă impasibile la dezastrul petrecut zi de zi sub nasul lor, mai ales că vorbim despre sănătatea noastră. În România produsele alimentare nu sunt supuse acum verificărilor din punct de vedere calitativ şi cantitativ pentru că ne lipseşte o reţea de laboratoare specializate, acreditate RENAR. În lipsa acestora, recentul demersul al ministerului Agriculturii este lipsit de sens.
Răspund trei, în fapt nimeni
Toată lumea arată cu degetul spre ANSVSA, dar în realitate competenţele privind verificarea etichetării nutriţionale a produselor alimentare se împarte cu Ministerul Agriculturii şi ANPC. Evident, când ai trei instituţii care se ocupă de acelaşi lucru, nimeni nu se ocupă de nimic. Oricum, indiferent ce ar vrea să facă ministerul, ANSVSA şi ANPC, în acest caz sunt cu mâinile legate în lipsa unor laboratoare speciale care să aibă acreditate metodele pentru stabilirea fraudei alimentare, susţin surse de pe piaţa alimentară.
