Industria laptelui, controlată de multinaţionale şi sufocată de importuri. Cum a pierdut România cinci milioane de vaci
Industria de prelucrare a laptelui este dominată de marile grupuri transnaţionale. Pentru producătorii şi procesatorii români de lapte integrarea în Uniunea Europeană nu a adus prea multe motive de bucurie. Nu mai puţin de 80 de fabrici de prelucrare au dispărut dintr-un foc pentru că nu au reuşit să îndeplinească standardele europene, iar piaţa autohtonă a fost invadată de importuri. Producţia de lapte a scăzut de la 4,9 milioane de tone în 2008 la patru milioane anul trecut, asocierea fermierilor şi a procesatorilor autohtoni în cooperative este încă în faza incipientă, aşa că accesul lor în supermarketuri se face cu mare greutate, iar despre bursa laptelui se vorbeşte încă la timpul viitor.
După integrarea în Uniunea Europeană, industria laptelui din România a avut de trecut două şocuri. Primul a însemnat închiderea în 2014 a 80 de fabrici de prelucrare din cele 130 care fuseseră autorizate tranzitoriu pentru că nu reuşiseră să se încadreze în standardele UE, iar al doilea a venit în 2015 şi a însemnat eliminarea cotelor de lapte. Imediat după această măsură piaţa a fost invadată de importurile. Numai în anul 2015, acestea au crescut cu peste 10 %, pentru ca până la finalul lui 2016 să crească cu 30 %. Acum piaţa este dominată de importurile din Ungaria şi Polonia, iar explicaţia este foarte simplă. „După eliminarea cotelor, producţia de lapte în cele două ţări a crescut foarte mult pentru că aici există ferme foarte mari, nu ca la noi. Aici este ferma şi cisterna de 25.000 de litri pentru colectare. O fabrică din Polonia procesează 2.000 de tone de lapte pe zi, iar la noi cea mai mare fabrică procesează 700 de tone pe zi. Practic, în Polonia trei fabrici procesează cât fabricile de la noi”, spune preşedintelui Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru. Aşa se face că în prezent între 20 şi 25% din laptele utilizat pentru procesare vine din afara ţării.
Sistemul de colectare lipseşte
Sistemul de colectare al laptelui de la fermieri este o marea problemă. O încercare de a depăşi acest blocaj s-a făcut în anul 2014 când a fost pus la punct un program prin care fiecărei primării care intra în el i se dădea un tanc de răcire a laptelui de 5.000 de euro. “Din cele 3.200 de comune ştiţi câte au intrat în el? Doar 320. Realizarea acestor centre de colectare în comune ne permitea o colectare foarte bună a laptelui şi la preţuri mai mici. Lipsa de interes a primarilor a făcut programul să nu funcţioneze”, potrivit preşedintelui APRIL. În România se procesează cam un 1,2 million de litri de lapte în fabricile autorizate, ele având voie să facă şi comerţ intracomunitar, iar două milioane de tone se procesează de către producătorii înregistraţi conform Ordinului 111/2008, dar aceştia nu au voie să facă comerţ intracomunitar şi nici să-şi ducă marfa în supermarketuri.
România a ajuns la o producţie de numai patru milioane de litri de lapte. Producem sezonier, iar iarna avem un deficit de 30-40% comparativ cu vara.
