Reparaţiile capitale la 9.000 de km de cale ferată ne mănâncă 15 ani
CFR Călători vrea să-şi dezvolte şi optimizeze serviciile furnizate pasagerilor, în principal prin achiziţionarea de material rulant. Fără o infrastructură adecvată, conceptul de mobilitate îşi pierde însă semnificaţia. Lungimea reţelei de cale ferată a ajuns la circa 20.000 de km, în condiţiile în care în 1990 era de 22.330 km, iar investiţiile mici în infrastructură a redus în timp trenurile româneşti la condiţia de mocăniţe.
Prin programul „Transporturi 2050”, Uniunea Europeană îşi propune, pe termen lung, realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu, până în 2030, triplarea lungimii reţelei de mare viteză și menținerea unei reţele feroviare dense în toate statele membre, inclusiv România. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanţe medii se va realiza cu trenul.
UE vorbeşte de extindere, noi de reducere
Semnalul transmis de Bruxelles în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată a ajuns distorsionat la Bucureşti. La noi, în Master Planul General de Transport se vorbeşte despre reducerea reţelei feroviare pentru că multe rute nu sunt profitabile. „90% din trafic este suportat de aproximativ 54% dintre rute (63% km-cale). Resursele totale utilizate anual în mod real pentru întreţinere şi reparaţii capitale se situează la un nivel cu 40% mai mic decât nivelul necesar unui regim de întreţinere normal pe întreaga reţea aflată în exploatare şi la mai puţin de 20% faţă de nivelul necesar, luând în considerare recuperarea deficitului de reparaţii capitale“, potrivit unui document de sinteză al Master Planului General de Transport.
