Reforma agriculturii a ras 100.000 de hectare de livezi

Rafturile supermarketurilor sunt pline de fructe mari şi frumoase, cu un aspect ireal de perfect, dar multe dintre ele fără niciun gust. Din păcate, majoritatea sunt aduse din import. Merele, prunele, perele, caisele, vişinile sau cireşele româneşti sunt aproape inexistente. Cine vrea totuşi fructe autohtone trebuie să le caute în pieţe şi oboare.  Pe lângă faptul că producem puţine fructe, lipsa centrelor de colectare blochează în mare parte accesul producţiei noastre spre marile pieţe de desfacere care sunt oraşele. În 1990 România avea 124 de milioane de pomi fructiferi, iar astăzi numărul lor s-a redus la circa 75 de milioane. Deşi declinul horticulturii româneşte se poatea vede cu ochiul liber, statul încă nu dă semne că s-ar grăbi să sprijine revitalizarea acestui sector, mulţumindu-se doar cu finanţările prin fonduri europene.

Dacă în 1990 România avea 231.000 de hectare de livezi pe rod, în ultimii 28 de ani au dispărut aproape 100.000 de hectare de livezi, ceea ce face ca pe mai puţin de unu la sută din suprafaţa agricolă să se practice pomicultura. Distrugerea acestui sector a început imediat după 1990, odată cu desfiinţarea Intreprinderilor Agricole de Stat (IAS) şi a Cooperativelor Agricole de Producţie (CAP). În loc să fie restructurate şi aşezate pe baze economice noi, după modelul asociaţiilor din vestul Europei, la noi reforma agricolă a însemnat apariţia a câtorva milioane de proprietari de mici parcele de pământ unde se putea practica, cel mult, o agricultură de secol XVIII. Intrate în acest tăvălug distructiv, liveziile au fost împărţite, pom cu pom, unor oameni care nu aveau habar de horticultură şi nici sursele financiare să întreţină aceste plantaţii.

74% din plantanţii sunt îmbătrânite

Rezultatul acestor erori se vede astăzi. Majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbătrânite, cu vârste mai mari de 25 ani, cu potenţial productiv redus, în declin sau abandonate. Încadrarea pe grupe de vârstă indică faptul că din totalul suprafeţei cu plantaţii pomicole circa 74 % sunt plantaţii cu vârsta mai mare de 25 ani, circa 19% sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani şi doar 7 % sunt plantaţii cu vârsta cuprinsă între 1-10 ani, arată statisticile Ministerului Agriculturii.

Pieţele şi poarta fermei, punctele de desfacere

Acum pomicultorii, ca şi legumicultorii, sunt ameninţaţi de marile lanţuri de hipermarketuri, dar şi de importurile masive, fapt ce are un impact direct asupra veniturilor acestor fermieri. În prezent, circa 60% din producţia autohtonă de fructe se comercializează în pieţe şi la poarta fermei. Atomizarea producţiei pe loturi mici a avut ca efect şi scăderea producţiei, iar acesta a fost primul pas pentru invadarea pieţei de importuri. Supermarketurile evită să lucreze cu producătorii autohtoni de fruncte pentru că aceştia nu pot asigura cantităţile solicitate şi ritmicitatea livrărilor.

citeste integral pe jurnalul.ro

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *