Povestea românului care a refuzat să se însoare cu fata lui Stalin

Şi-a făcut studiile la Moscova la începuturile anilor ’50 la Universitatea Lomonosov, unde trăieşte o poveste de dragoste cu Svetlana, fata dictatorului Stalin. A fost prieten cu Mihail Gorbaciov şi un apropiat al lui Gheorghe Gheorgiu Dej. Deşi făcea parte din elita comunistă, s-a dovedit a nu fi un cadru de nădejde. Intră în conflict cu familia Ceauşescu, începe să scrie şi să răspândească manifeste împotriva regimului. Patru ani i-a petrecut mai mult în arestul de la Rahova, iar rapoartele Securităţii vorbeau despre el ca viitorul preşedinte al României. Vlăduţ Nisipeanu s-a născut într-o familie săracă din Oltenia şi a intrat de tânăr în mişcarea sindicală şi în Partidul Muncitoresc, dar a sfârşit luptând împotriva idealurilor sale din tinereţe.

Rep: Să o luăm cu începutul. Cum aţi intrat în mişcarea sindicală şi cea comunistă?

V.N: Din cauza sărăciei, pe la 11-12 ani, mi-am dat seama că trebuie să ies din sat. Prima dată am plecat la Vâlcea, pe jos, într-o seară. Am dispărut pur şi simplu, nu le-am zis nici părinţilor. Acolo am făcut liceul industrial. După aceea am dat examen şi am ieşit învăţător. De abia după ce am ieşit învăţător m-am întors acasă. Nici părinţii nu m-au recunoscut când am intrat în curte şi le-am zis că sunt noul învăţător din sat. Am plecat un copilaş şi m-am întors domnu’ învăţător. Învăţător, director de şcoală la 18 ani. Aşa a început cariera şi viaţa mea. Pe mine mă interesau istoria, filosofia, ziaristica. La Vâlcea mi-am făcut nişte relaţii la sindicat, la partid şi ca învăţător am intrat în sindicatul din învăţământ în 1949. Am făcut un ziar la Vâlcea, Drum Nou se chema. Am fost luat la Vâlcea la sindicate şi la Crucea Roşie.  De abia peste vreo doi ani m-am dus la facultate.

Cum aţi ajuns în atenţia Europei Libere?

La judeţ făceam şi muncă de teren. Odată am văzut o biserică care nu era terminată în Dragăşani. Nu erau bani să fie terminată şi eu am propus să se facă club acolo. Atât am zis şi am fost chemat de primul secretar la judeţ. M-au dat la Europa Liberă atunci. Ei ziceau că Nisipeanu de la Vâlcea vrea să dărâme biserica.

Ana Pauker, fioroasă, foarte dură

M-a chemat la Bucureşti Ana Pauker. Fioroasă, foarte dură. „Dumneata ai dat indicaţii să nu se mai facă biserică la Drăgăşani şi să se facă club?”, m-a întrebat. “Da de unde aţi scos-o dumneavoastră?”, am întrebat şi eu. „Nu te obrăznici, nu-mi pui tu mie întrebări. Europa Liberă te-a bârfit, te-a făcut ca pe dracu”, a zis ea. Atunci am zis şi eu: „Păi dacă mă lăudau nu era bine, că nu eram pe linia partidului”. I-a plăcut şi ei ce am zis şi m-a trimis acasă.

 

citeste integral pe jurnalul.ro

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *