Munca în schimburi şi munca de noapte ar putea cauza cancer de sân. Ce trebuie să ştie angajatele
Femeile care lucrează pe perioade mari de timp doar pe tura de noapte, dar şi cele care lucrează în schimburi au risc crescut de cancer de sân, arată numeroase studii. În prezent, cancerul mamar asociat muncii în schimburi nu e inclus pe lista bolilor profesionale cu declarare obligatorie în România. Guvernul are însă puterea să schimbe legislaţia. Recunoaşterea faptului că munca de noapte şi cea în schimburi ar putea cauza cancer de sân ar putea salva viaţa angajatelor care lucrează în schimburi.
Dana Mateş, medic primar în medicina muncii la Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti, a oferit un interviu pentru ECONOMICA.NET în care ne-a explicat mecanismul prin care munca în schimburi şi în mod particular munca pe tura de noapte poate cauza cancer de sân, ce spun studiile din domeniu, de ce cancerul mamar asociat cu munca pe tura de noapte nu e inclus pe lista bolilor profesionale, dar şi cum putem schimba această stare de fapt ca să salvăm vieţile angajatelor care muncesc în schimbul de noapte.
“Munca de noapte are o prevalenţă crescută (27% dintre angajaţii din UE lucrează un schimb de noapte de cinci ori într-o lună, 8% dintre ei au program care include ture de noapte şi 6% dintre ei lucrează permanent în ture de noapte) şi există numeroase studii care arată că, în particular, femeile care lucrează în schimburi de noapte, pentru perioade lungi de timp, au un risc crescut de cancer de sân. Explicaţia biologică cea mai plauzibilă este că lumina nocturnă (Light at Night = LAN) induce o perturbare a ritmului circadian (n. red. ritmului biologic al organismului pe durata unei zile) care poate fi cauzatoare de cancer. Au fost incriminate mai multe mecanisme fiziopatologice: dereglarea secreţiei de melatonină (este diminuată şi poate induce suprimarea mecanismului de inhibare a creşterii tumorale şi/sau modificarea nivelului hormonilor care cauzează direct cancerul), perturbarea “ceasului celular” (se modifică expresia genelor care controlează ciclul celular cu suprimarea controlului multiplicării normale), modificarea capacităţii de detoxifiere enzimatice, modificarea unor mecanisme de imunitate celulară”, a spus pentru ECONOMICA.NET Dana Mateş, medic primar în medicina muncii la Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti.
Din aceste motive, International Agency for Research on Cancer, cel mai important for din domeniu, a decis să analizeze calitatea dovezilor ştiinţifice existente (studii experimentale şi epidemiologice) şi să evalueze efectul cancerigen al muncii în schimburi şi al muncii pe tura de noapte la oameni.
Studiile experimentale pe animale au arătat că există suficiente dovezi care susţin mecanismele de mai sus. Studiile la om (studii epidemiologice) au fost contradictorii şi au fost considerate de International Agency for Research on Cancer “limitate”. Principalele aspecte controversate au fost: lipsa unei definiţii clare a “expunerii”, considerând că lumina nocturnă apare atât în mediul profesional (munca de noapte), cât şi în cel neprofesional (cititul sau urmărirea programelor TV noaptea, lumina stradală puternică), lipsa unui biomarker de expunere (care să poată diferenţia specific pe cei expuşi faţă de cei neexpuşi), imposibilitatea stabilirii unui timp minim de expunere şi latenţă necesar apariţiei cancerului, ne-a explicat medicul Dana Mateş.
