Mişcarea sindicală tot mai mică, liderii ei tot mai bogaţi

La începutul anilor 90 era adevăraţii lideri ai României. Nici un guvern nu putea rezista presiuniilor lor, când sub gemurile Palatului Victoria  zeci de mii de oameni scandau împotriva puterii. Erau şefii noii mişcări sindicale. Treptat, puterea multora dintre ei a depăşit sfera sindicală. Au început să impună sau să schimbe directorii marilor fabrici datorită influenţei tot mai mari pe care o câştigau în sfera partidelor, iar de aici la a intra în afaceri şi politică nu a mai fost decât un pas.

Privind retrospectiv, constatăm că majoritatea liderilor sindicali sunt cam aceiaşi de peste 20 de ani. Pentru ei realegerea în funcţiile de conducere a devenit un simplu exerciţiu mascat de democraţie, iar a fi lider sindical a devenit o profesie în sine. O profesie foarte bine plătită comparativ cu veniturile salariaţiilor pe care îi reprezintă. Pentru că au crezut că legea nu este aceaşi şi pentru ei, unii au intrat la puşcărie.

Primul tun: patrimoniul UGSR

Cel mai mare tun pe care l-a dat tânăra mişcare a fost preluarea patromoniului turist al Uniunii Generale a Sindicatelor din România(UGSR). Vorbim de un patromoniu evaluat la acea dată la sute de milioane de dolari. Autorii loviturii au fost confederaţiile sindicale CNSLR ( condus de Victor Ciobea), Frăţia  ( condus de Miron Mitrea) şi ALFA ( condus de Bogdan Hossu) care au dispus după bunul plac de acest patrominiu. Ulterior, din conturile UGSR au dispărut 2,8 milioane de dolari şi 4,7 miliarde de lei. După 26 de ani, instanţa a constatat în mai anul acesta că, de facto, UGSR nu s-a desfiinţat niciodată, iar cele trei confederaţii sindicale nu aveau niciun drept să-i preia patrimoniul. Acum pe fir a intrat şi DNA.

Jimmy Hoffa de la Petrom

Liviu Luca, fostului lider de la Petrom, s-a făcut remarcat rapid, ajungând un fel de Jimmy Hoffa al mişcării sindicale. În faţa lui ajunseseră să tremure tot directorii Petrom, iar la numirea sau schimbarea lor Luca avea un cuvânt greu de spus. În timp, acesta şi-a creat un adevărat imperiu financiar şi imobiliar cu banii sindicaliştilor şi prin devalizarea companiei Petromservice, mai ales după ce a intrat în combinaţii cu Sorin Ovidiu Vântu. Domeniul său din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, se întinde pe 27.000 de metri pătraţi. Opt clădiri, o piscină de dimensiuni olimpice, construită pe trei niveluri, un helioport şi un parc imens. Cel mai bogat sindicalist din România a fost condamnat definitiv în vara acestui an la şase ani  în celebrul dosar Petromservice.

Când bogaţii îi reprezintă pe săraci

Spre deosebire de Liviu Luca, Marius Petcu, fostul preşedinte al Federaţiei Sanitas, a reprezentat interesele unor salariaţi prost plătiţi. Cu toate acestea, cocoţarea în vârful piramidei sindicale i-a permis acestuia să strângă o avere considerabilă. În 2010, înainte de a fi băgat după gratii, el avea şase terenuri, trei case, 20 de conturi bancare şi era acţionar la cinci societăţi. Cât de bine era să fi şef în mişcarea sindicală o demonstrează declaraţia sa de avere pe anul 2009 în care declara venituri de 322.215 lei de la diverse structuri sindicale. Rău nu o duce nici urmaşul său, Leonid Bărăscu. Pentru anul 2015 acesta a declarat venituri de peste 310.000 lei strânse de la diverse organizaţii sindicale, la care se mai adaugă peste 97.000 de lei pe care i-a încasat ca profesor la Şcoala Sanitară şi operator RMN.

De la Mitrea Manivelă la Mitrea Africanul, pe la Poarta Albă

Intrat în mişcarea sindicală imediat după 1990, când a pus bazele confederaţiei Frăţia, Miron Mitrea s-a făcut remarcat imediat. Notorietatea pe care şi-a câştigat-o i-a permis să intre rapid în politică alegând PDSR-ul (actualul PSD). A fost unul din vicepreşedinţii partidului, a fost şi ministrul al Transporturilor şi a condus mai multe campanii electorale ale partidului. Părea că nimic nu-i poate stat în cale, dar ascensiunea s-a rupt brusc. La începutul lunii februarie a anului 2015 a fost condamnat pentru luare de mită. Şi-a ispăşit pedeapsa la Penitenciarul Poarta Albă, iar în luna mai a acestui an a fost eliberat condiţionat. Acum promite că nu va mai intra în politică, dar vrea să se implice în consultanţă politică, undeva prin Africa.

Sindicalistul devenit premier

E evoluţie asemănătoare cu cea a lui Miron Mitrea a avut-o şi fostul lider al CNSLR, Victor Ciorbea. Spre deosebire de acesta, Ciorbea a ales poarta PNŢCD-ului pentru intrarea în politică şi nu a trecut pe la puşcărie. A fost o perioadă şi premier în guvernarea CDR-PD-UDMR, dar mandatul său a fost unul plin de scandaluri între partenerii de coaliţie, pălăria de premier dovedindu-se mult prea mare pentru el. În prezent el ocupă funcţia de Avocat al Poporului, dar nu este clar cu ce se ocupă acolo.

Stăpânul de la Metrorex

Ion Rădoi este veşnicul preşedinte al Uniunii Sindicatelor Libere Metrou, iar în ultimii ani a devenit şi preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Transporturi-Transloc. A cochetat un pic şi cu politica, fiind deputat PSD, dar a renunţat. Poziţia de lider sindical la Metrorex îi asigură tot confortul. Declaraţia sa de avere aferentă anului 2015 menţionează patru terenuri, patru case şi un venit de 111.799 lei.

Tot mai bine este la stat

Un alt lider cu ştate vechi în mişcarea sindicală este şi Vasile Marica. Extrem de vocal când vine vorba despre salariile angajaţiilor din Finanţe, Vasile Marica a avut grijă şi de veniturile sale, el reuşind să fie unul dintre cei mai bine plătiţi lideri de sindicat. Potrivit declaratiei sale de avere din acest an, Marica a încasat în 2015 suma de 71.390 lei de la Sindicatul Naţional Vamal „Unirea” şi 71.148 de lei de la Federaţia Naţională a Sindicatului  din Finanţe.  Îl întrece însă Sebastian Oprescu, preşedinte Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici din România, vicepreşedinte CNSLR Frăţia, care a încasat în 2015 suma de 159.522 lei. Pe lângă lefurile mari pe care le au, pe cei doi sindicalişti care reprezintă un segment important al angajaţiilor de la stat îi mai leagă ceva. Niciunul dintre ei nu au în vocabular sintagma „ restructurarea aparatului bugetar”.

 

sursa: jurnalul.ro

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.