Istoria distrugerii complexului hotelier Lebăda din staţiune Amara

Cerem organelor abilitate ale statului să scoată adevărul la lumină

Istoria distrugerii complexului hotelier Lebăda din staţiune Amara

Continuăm astăzi seria dezvăluirilor privind modul în care patrimoniul  Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) a fost furat de către liderii confederaţiilor sindicale apărute după 1990. Gestionat fraudulos de mai bine de 27 de ani, o mare parte din acest patrimoniu imens construit din cotizaţiile sindicaliştiilor a fost înstrăinat sau a ajuns într-o stare deplorabilă în lipsa investiţiilor. În acest comunicat vom prezenta, cu documente, cum a fost însuşit ilegal complexul balnear Lebăda din staţiunea Amara de către Cartel ALFA

Staţiunea Amara este perla Bărăganului. Începuturile staţiunii sunt legate  de anul 1967, ea fiind frecventată, în special de membrii de sindicat. După 1990, emanaţii mişcării sindicale şi-au împărţit ilegal patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România, cu toate că aceasta, legal, nu a fost desfiinţată niciodată. La ruleta împărţirii sindicale, complexul hotelier Lebăda (fostul Complex Sanatorial UGSR-Amara) din staţiune, a intrat în stăpânirea confederaţiei  sindicale Cartel ALFA condusă de Bogdan Hossu. În aprilie 2010, asociaţia comercială înfiinţată de Cartel ALFA, societatea ALFA HOTELS SRL, preia spre administrare o parte din patrimoniul SIND ROMANIA SRL, şi anume: Hotel Venus din staţiunea Slănic Moldova, Hotel Parâng din staţiunea Băile Olăneşti, Hotel Lebăda din staţiunea Amara, Hotel Carpaţi din staţiunea Predeal, precum şi o parte din spaţiile de cazare, alimentaţie publică şi tratament din staţiunea Vatra Dornei. Fără acte legale, ci doar prin fals, susţinând că  el este unul dintre moştenitorii de drept ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La complexul Lebăda vorbim despre două corpuri de clădire care avea 944 de locuri de cazare. În ultimii ani unul din corpurile de clădire a fost închis, practic fiind abandonat. Acum, clienţii care mai trec pragul hotelului Lebăda, sunt atraşi doar de facilităţile pe care le oferă biletele de tratament acordate la preţ subvenţionat prin Casa de Pensii pentru că de condiţii de cazare nu prea se mai poate vorbi. Lipsa investiţiilor în această unitate hotelieră este demonstrată şi de faptul că ea a rămas tot la două stele, la fel ca în 1990.

În prezent, complexul balnear Lebăda este administrat în participaţine din  societatea  SIND  ROMÂNIA SRL, care are calitatea de Asociat Participant în cadrul asocierii prin intermediul căreia se administrează complexul, şi de societatea  ALFA HOTELS SRL, care are calitatea de Asociat Administrator în cadrul asocierii.

Documentul care atestă dreptul de proprietate asupa complexului balnear Lebăda

Proprietarul de drept este Confederaţia Generală a Muncii-UGSR (CGM-UGSR), continuatorul de drept recunoscut de justiţie al UGSR. Conform Hotărârii Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, din data de 30 decembrie 1967, a fost aprobată demararea investiţiei. Astfel, la art.1 Hotărârea preciza: Complex sanatorial cu bază de tratament şi bloc alimentar din comuna Amara, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti, la un volum de 50.000.000 milioane lei, construcţii montaj, din valoarea totală de 65.000.000 lei. Termenul de punere în funcţiune este trim. III 1969”, se precizează în respectiva hotărâre.

La articolul 2 din  Hotărârea Consiliului de Miniştrii al Republicii Socialiste România, din data de 30 decembrie 1967 se precizează: La cerea  Uniunii Generale a Sindicatelor din România, finanţarea complexului sanatorial prevăzut la art. 1 se va asigura din fondurile acesteia”.

La articolul 6 din  Hotărârea Consiliului de Miniştrii al Republicii Socialiste România, din data de 30 decembrie 1967 se precizează că respectivul complex, care avea să se numească Lebăda ulterior, se transmite din administarea Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Amara, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti, în folosinţa Uniunii Generale a Sindicatelor din România, terenul proprietate de stat, identificat potrivit planului de situaţie anexat din care 4,04 ha în folosinţă gratuită fără termen şi 1,84 ha în folosinţă gratuită până la 30 septembrie 1969”.

-Anexată în facsimil  Hotărârea Consiliului de Miniştrii al Republicii Socialiste România, din data de 30 decembrie 1967

În ciuda documentelor care atestă că UGSR nu a fost dizolvat niciodată, noile confederaţii sindicale înfiinţate după 1990 l-au împărţit după bunul lor plac, uzitând de acte false şi, în multe cazuri, inducând voit în eroare instanţele de judecată. O inventariere exactă a bunurilor UGSR însuşite de aceste confederaţii, între care apare şi complexul turistic şi de tratament Lebăda din Amara, este făcută de Minică Boajă într-o informare din 1997 privind situaţia patrimoniului sindical.

-Anexată în facsimil informarea privind patromoniul sindical preluat ilegal de la UGSR din 1997 semnată de Minică Boajă

Rol deschis la primărie cu acte false

În prezent, complexul Lebădă din Amara nu are Cartea Funciară şi nici cadastru. În baza unor acte false, care să le ateste dreptul de proprietate asupra complexului, reprezentanţii Cartel ALFA au reuşit să deschidă doar rolul la Primăria Amara. Proprietarul acestui complex turistic este încă UGSR care, prin continuatorul său de drept recunoscut de justiţie, Confederaţia Generală a Muncii-Uniunea Naţională a Sindicatelor din România (CGM-UGSR) are dreptul de proprietate asupra lui.

Ilegalităţi fără număr

Administratorii complexului Lebăda, societăţile  SIND ROMANIA SRL şi ALFA HOTELS SRL au luat în stăpânire o partea din plaja lacului Amara (Plaja Zorile) pe care au îngrădit-o, cu de la sine putere, şi au pus taxă pentru

acces, fără a avea vreo aprobare de la Primăria Amara. De asemenea, au construit o platformă betonată destinată unei terase sezoniere. În ciuda repetatelor solicitări de desfiinţare a construcţiilor ilegale transmise de Primăria Amara,  SIND ROMANIA SRL şi ALFA HOTELS SRL a refuzat desfiinţarea lor. Pusă în faţa acestor refuzuri constante, primăria  a decis să le desfiinţeze ea, conform Hotărârii nr. 26.03.2015.

În facsimil Hotărârea Consiliul Local al Primăriei Amara din data de 26.03.2015 prinid demolarea construcţiilor ilegale

Bogdan Hossu recunoştea în 2003 că preluarea patrimoniului UGSR după 1990 a fost ilegală

Preluarea ilegală a acestui hotel, precum a întregii baze turistice aparţinând UGSR a fost recunoscută chiar de Bogdan Hossu. Potrivit unei adrese transmise de acesta Peşedintelui Curţii de Apel Bucureşti pe data de 8.12.2003, Bogdan Hossu scrie următoarele: În fapt însă, după 1990, odată cu înfiinţarea confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, organizaţii sindicale similare UGSR, acestea au preluat spre administrare patrimoniul fostul UGSR. Mai mult, acestea s-au comportat ca un adevărat proprietar, prevăzând în statutele lor că sunt continuatoarele de drept ale UGSR”.

Tot în aceiaşi adresă Bogdan Hossu mai spune: „ După 1990 nu a existat nici o hotărâre a organului superior al UGSR de dizolvare sau de dispoziţie asupra patrimoniului şi nici nu a fost sesizată instanţa sau pronunţată o hotărâre judecătorească cu privire la dizolvarea patrimoniului, conform art. 40 din Legea 52/1945, prevedere preluată şi de legislaţia sindicală ulterioară”.

În facsimil documentul ataşat

Horia Dumitru Puiu, vicepreşedinte CGM-UGSR :

„Preluarea patrimoniului s-a făcut în baza unor falsuri. Mai mult, chiar şi în baza acestor falsuri, cei de atunci şi urmaşii lor la conducerea organizaţiilor Cartel Alfa, BNS, CSDR, CNSLR Fraţia, şi-au asumat responsabilitatea păstrării în condiţii normale a bunurilor membrilor cotizanţi de atunci, care de fapt reprezentau toţi salariaţii din România, adică pe toţi cei care au plătit din buzunarele lor. Faptul că au vândut multe proprietăţi fără drept legal, au lăsat în paragină altele, au gestionat şi gestionează în continuare prin fals, aşa cum arată şi rezoluţiile DNA, îi obligă să răspundă. Nu avem intenţia decât ca măcar ceea ce a mai rămas din patrimoniu să fie reabilitat şi folosit în interesul membrilor de sindicat, al pensionarilor. Baza patrimonială trebuie să ofere un suport financiar pentru susţinerea unor servicii prestate în folosul membrilor de sindicat, trebuiesc create departamente şi structuri. Mişcarea sindicală din România trebuie reorganizată şi adaptată noilor realităţi. Oamenii şi-au pierdut încrederea în noi, mulţi lideri din perioada 1990 au făcut politică şi averi, au uitat de cei pe care odată i-au reprezentat. Liderii actuali ai confederaţiilor sindicale se pare că nu înteleg care este rolul lor. În instanţă am solicitat aprobarea continuităţii organizaţiei, în conformitate cu prevederile actualei legislaţii. O mare parte a membrilor noştri din BEX au fost membri în Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare  a Sindicatelor Libere din România, în 1990. De ce suntem atacaţi de cele patru confederaţii? De ce nu suntem lasaţi să funcţionăm? Pentru ca frauda este mare şi interesul lor la fel. Sperăm ca instanţele judecătoreşti să înteleagă acest lucru, iar instituţiile abilitate ale statului român să facă lumină. Noi nu dorim ceea ce domnul Bogdan Hossu cere peste tot, o lege care să reglementeze statutul juridic al patrimoniului, după ce timp de 27 de ani patrimoniul a fost jefuit şi văduvit printr-o ilegală şi proastă administrare.”

 

Biroul de presa C.G.M.-U.G.S.R.

 

Hotararea Cons Ministri 30.12.1967

Informare patrimoniul sindical

Hotararea Consiliului Local Amara

concluzii motivare Cartel Alfa

 

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.