Din nou un vot în alb

Pe data de 11 decembrie suntem chemaţi la vot pentru a ne desemna viitorul Parlament, forul legislativ al ţării şi, pe cale de consecinţă, viitorul Guvern. Ca de fiecare dată în anii electorali, partidele politice au preferat să intre în logica de campanie în defavoarea unor dezbateri serioase, aplicate pe problemele reale ale românilor.

Programele lor electorale abundă în promisiuni fără niciun fel de acoperire, promisiuni care vor fi date uitării imediat ce noii demnitari îşi vor prelua mandatele. Uitându-mă peste aceste programe electorale şi urmărind intervenţiile din emisiunile TV ale diverşilor candidaţi, am constatat că modificarea legislaţiei sociale (Legea 62/2011 republicată) nu face parte din priorităţile nici unui partid.

Dreptul la muncă, dreptul la grevă, existenţa obligatorie a CCM-ului la nivel de sector de activitate cu aplicabilitate asupra tuturor angajaţilor, redefinirea reprezentativităţii, penalizarea angajatorului care obstrucţionează activitatea sindicală, dar şi înfiinţarea acestora, respectarea dialogului social şi drepturi concrete pentru salariţi sunt doar câteva din probleme cu care s-a confruntat mişcarea sindicală din România în ultimii ani. Din păcate, în ciuda deselor luări de poziţie al Confederaţiei Generale a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România, ale reprezentanţilor mişcării sindicale în general, Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria şi partidele politice au tratat cu lejeritate, ca să nu spun chiar cu dezinteres, aceste probleme.

Ele sunt problemele reale ale celor mai mulţi dintre noi, ale celor cărora acum politicienii ne cer din nou votul. Ni se vorbeşte de creşterea economică pe care a înregistrat-o România, dar vedem că cea mai mare parte a angajaţiilor din sectorul privat este plătită cu salariul minim pe economie, deşi acest sector este cel care aduce plus valoare. Tocmai de aceea, CGM – UGSR solicită creşterea salariului minim garantat la minimum 350 de euro, echivalent în lei, şi la minimum 500 de euro a salariului mediu. De asemenea, solicităm creşterea pensiei minime la echivalentul în lei a 300 de euro.

Una dintre priorităţile pe termen scurt ale viitorului Guvern şi Parlament trebuie să fie elaborarea şi adoptarea noii legii a salarizării unice în sistemul bugetar. Degringolada din sistemul de salarizare al bugetarilor, generată tot de politicieni, face ca astăzi pentru aceeaşi funcţie ocupată salariul să difere de la un minister la altul sau chiar în interiorul aceluiaşi minister. S-a ajuns chiar în situaţia ca bugetarii să fie plătiţi diferit în funcţie şi de persoana la cabinetul căreia lucrează într-un minister, deşi au aceeaşi funcţie, dar totul ţine de influenţa respectivului şef.

Statistica sărăciei

Candidaţii la actualele alegeri parlamentare ar trebui să se uite peste statistici pentru a nu pierde contactul cu realitatea. Ar descoperi o Românie decuplată de la programele lor electorale. Pentru a le împrospăta memoria unora şi ai ajuta pe alţii să vadă România aşa cum este ea, le reamintescă următoarele:

  • Peste 2,5 milioane de salariaţi români rămân cu cel mult 1.000 de lei în mână, după taxare potrivit datelor din declaraţiile angajatorilor trimise Ministerului Munci;
  • Încă un milion câştigă între 1.000 de lei și 1.500 de lei net, însemnând în total două treimi din totalul celor cu un contract de muncă;
  • 1,9 milioane de salariaţi care aveau contracte de muncă cu normă întreagă şi 650.000 de angajaţi care lucrau pe contracte cu timp parţial câştigau, în primul trimestru din 2016, salarii de până la 1.400 de lei brut, ceea ce înseamnă că rămâneau cu maximum 1.000 de lei în mână;
  • Din aceştia, 1,45 milioane (850.000 cu normă întreagă şi 600.000 cu timp parţial) obţineau până la 750 de lei net;
  • Din cei 4,74 milioane de angajați cu normă întreagă de opt ore, alte 1,3 milioane aveau salarii nete între 1.400 de lei şi 2.800 de lei;
  • În tranşele superioare de salarizare se aflau 360.000 angajaţi, care obţineau între 2.800 de lei şi 4.200 de lei net, 189.000 de angajaţi erau în categoria celor cu 4.200 de lei – 7.000 de lei;
  • 100.000 de salariați reușeau să sară peste 7.000 de lei;

 

Dragoş Frumosu
Preşedintele CGM-UGSR

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *