Creşterea salariilor bugetarilor mai aşteaptă

Ministrul Finanţelor: “Impactul legii salarizării unitare va fi de 8,6% din PIB în 2018”

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu: “Pragul de corespondenţă salarială ca procent în PIB ar coincide unei anvelope salariale de circa 8,3-8,5% din PIB”
Bugetarii nu vor primi majorările salariale după calendarul avansat până acum, a declarat, ieri, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, în condiţiile în care, potrivit variantei iniţiale a Ministerului Muncii, primele majorări trebuiau aplicate de la 1 iulie 2017.
“Impactul legii salarizării unitare va fi de 8,6% din PIB în 2018, mi-aş fi dorit să fie mai spre 8%, dar un procent cuprins între 8% şi 9% este sustenabil”, a declarat, ieri, ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, după întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu.
Potrivit unor surse politice, guvernanţii au ajuns la concluzia că nu există resurse bugetare pentru susţinerea tuturor prevederilor existente în varianta actuală a legii salarizării.
Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a făcut, la începutul lunii mai, o analiză pe Legea salarizării unitare, atrăgând atenţia asupra faptului că, în raport cu anvelopa salarială actuală de 7,8% din PIB, spaţiul bugetar ar fi de doar 0,5-0,7 puncte procentuale din PIB: “În legătură cu mult aşteptata «lege a salarizării unitare», probabil că cel mai important aspect, pe lângă rezolvarea inechităţilor, este cel al spaţiului bugetar de care România poate dispune, astfel încât creşterea salarizării bugetare să fie sustenabilă şi să rezolve nişte probleme, nu să creeze mai degrabă altele, în viitor. De aceea, pentru a nu pune carul înaintea boilor – vorba aceea, se impune evaluarea anvelopei bugetare în care să se încadreze creşterea salarială. (…) Dacă salarizarea bugetară în România ar fi împinsă către vârful ierarhiei europene, aceasta s-ar traduce printr-o pondere a salarizării bugetare cash de circa 26-27% din total venituri. În această ipoteză ambiţioasă, «pragul de corespondenţă salarială» ca procent în PIB ar coincide unei anvelope salariale de circa 8,3-8,5% din PIB (atât ar reprezenta ponderea de 26-27% cheltuieli salariale cash într-un total al veniturilor bugetare de circa 32% din PIB). Ca atare, în raport cu anvelopa salarială actuală de 7,8% din PIB, spaţiul bugetar ar fi de doar 0,5-0,7 puncte procentuale din PIB. Cu alte cuvinte, în ciuda angajamentelor, posibilităţile sunt limitate – cel puţin dacă vrem să ne păstrăm în zona «echilibrelor europene», atât bugetare, cât şi salariale”.
citeste integral pe bursa.ro