5 mesaje – cheie pe care BNR le transmite Guvernului
O vulnerabilitate importantă a pieţei muncii româneşti rămâne calitatea slabă de pregătire a forţei de muncă.
România deţine o pondere relativ redusă a absolvenţilor de studii medii în totalul populaţiei de peste 25 de ani
Companiile net exportatoare au identificat ca fiind cea mai presantă problemă disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite
Calitatea slabă a învăţământului, o piaţă a muncii unde România are cea mai mare pondere din UE a locurilor de muncă aflate în pericol de automatizare, îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei administraţiei publice şi a sistemului judiciar şi riscul ca echilibrele obţinute cu eforturi dificile după criză şi consolidate în ultimii ani să fie sever afectate – sunt 5 riscuri subliniate în Raportul privind stabilitatea financiară publicat joi seară de Banca Naţională.
„Este necesară continuarea reformelor structurale, în special în domenii precum educaţia, ameliorarea mediului de afaceri şi a celui instituţional, al investiţiilor, îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei administraţiei publice şi a sistemului judiciar”, se arată în Raportul publicat joi de BNR.
– O vulnerabilitate importantă a pieţei muncii româneşti rămâne calitatea slabă de pregătire a forţei de muncă. România deţine o pondere relativ redusă a absolvenţilor de studii medii în totalul populaţiei de peste 25 de ani (63% faţă de 83% în Polonia sau 74% în Bulgaria, în anul 2014), dar şi cel mai redus grad de integrare pe piaţa muncii a absolvenţilor de forme de educaţie terţiară dintre ţările din regiune (18% din totalul angajaţilor au absolvit studii superioare, comparativ cu 31 în Polonia, respectiv 30% în Bulgaria, la nivelul anului 2014). Dificultatea găsirii de forţă de muncă cu un nivel adecvat al competenţelor poate genera presiuni asupra costurilor salariale.
– Dezvoltarea tehnologică implică modificări ale tipului de calificări cerute de angajatori şi subliniază necesitatea adaptării sistemelor educaţionale la noile tendinţe (Bowles, 2014). În acest context, o preocupare importantă la nivel mondial se referă la efectele schimbărilor tehnologice, ale gradului de inovare în creştere şi ale digitalizării asupra ocupării.
În cazul SUA, este posibil ca pe termen mediu aproape jumătate din profesiile existente să fie parţial sau în totalitate computerizate sau automatizate. O situaţie similară este înregistrată şi la nivel european (Comisia Europeană, 2016). Printre cele mai afectate categorii de profesii sunt estimate a fi administraţia, industria prelucrătoare sau agricultura. Din rândul statelor membre, România are cea mai mare pondere a locurilor de muncă aflate în pericol de automatizare (peste 60%)
– România a înregistrat, în trimestrul al treilea al anului 2016, una dintre cele mai înalte rate de creştere anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă în context regional.
